Avocatul Poporului

Un grup de 89 de parlamentari au depus pe 26 septembrie o sesizare de neconstitutionalitate la Legea privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, asupra careia Guvernul si-a asumat raspunderea pe data de 15 septembrie. Sesizarea inaintata Curtii Constitutionale vizeaza incalcarea mai multor articole din Constitutie, avand in vedere o serie de aspecte considerate neconstitutionale, precum asumarea raspunderii in aceeasi zi, pe trei proiecte de lege, neconsultarea Consiliului Economic si Social la elaborarea legiI sau privilegierea anumitor categorii de personal bugetar pentru care nu se vor aplica prevederile grilei unice de salarizare.

In sesizarea de neconstitutionalitate se sustine ca, prin asumarea raspunderii pe trei proiecte de lege, in aceeasi zi, Executivul a incalcat art. 114 din Constitutie, care prevede ca Guvernul sa aiba drept de asumare a raspunderii pe un singur proiect de lege. ”Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Parlamentului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege” .

Parlamentarii sustin ca, daca legiuitorul ar fi dorit sa permita guvernului sa-si asume raspunderea pe mai multe legi sau pachete de legi ar fi facut acest lucru, prevazand in mod expres aceasta posibilitate. Or, dimpotriva, dispozitia constitutionala foloseste o procedura in cadrul enumerarii, restrictiva, si anume, proiect de lege, la singular.

Bugetari neinclusi in grila unica de salarizare

Potrivit alin. 2 al art. 2 din legea unica, dispozitiile legii nu se aplica Bancii Nationale, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Parlamentarii arata ca, aceasta prevede incalca art. 16, alin.1 din Constitutie, care statueaza ca cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Acestia considera ca aceasta exceptie creaza o categorie privilegiata de salariati de la bugetul de stat, carora nu li se aplica aceasta lege, beneficiind in continuare de legi speciale.

Se considera concediul de maternitate vechime in munca?

De asemenea, a fost criticata si prevederea din legea unica referitoare la stabilirea salariului pentru persoanele care s-au aflat in concediu pentru cresterea copilului si vor sa isi reia activitatea. Potrivit textului de lege criticat, la reluarea activitatii persoanei aflate in concediu platit pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 7 ani, in cazul copilului cu handicap, i se acorda salariu corespunzator treptei profesionale in care a fost incadrata anterior acestui concediu.

In sesizarea de neconstitutionalitate se arata ca o astfel de prevedere contravine principiului egalitatii si nediscriminarii cetatenilor in fata legii, deoarece concediul platit pentru cresterea copilului constituie vechime in munca. Astfel, aceasta perioada ar trebui sa fie luata in considerare si la stabilirea salariului la reintoarcerea la locul de munca dintr-un astfel de concediu, persoanei trebuind a i se acorda salariul de baza aferent gradului sau treptei profesionale corespunzatoare vechimii sale in munca, care sa includa si perioada de concediu pentru ingrijirea copilului.

“Neplata orelor suplimentare in 2010 si eliminarea cumului de functii restrang dreptul la munca ”

Prin art.30, alin(7) din legea salarizarii, plata orelor suplimentare nu este prevazuta pentru anul 2010. Grupul parlamentar care a depus sesizarea considera ca astfel se incalca art. 53 din Constitutie-Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Potrivit dispozitiilor constitutionale, exercitiul drepturilor sau unor libertati poate fi restrans numai in anumite conditii expres si limitativ prevazute in art. 53 alin 1 din Constitutie. In viziunea parlamentarilor, niciuna din aceste conditii ( apararea securitatii nationale, a ordinii, sanatatii ori a moralei publice, prevenirea consecintelor unui dezastru) nu este justificata de Guvern pentru restrangerea dreptului fundamental la munca ( care include si dreptul fundamental la plata unui salariu echivalent muncii prestate) si pentru excluderea de la plata a orelor suplimentare.

Totodata, in ceea ce priveste prevederea conform careia unei persoane ii este interzis sa munceasca cu cumul de functii, sesizarea de neconstitutionalitate arata ca prin aceasta prevedere este limitat si incalcat dreptul constitutional al oricarei persoane la munca, drept ce nu poate fi ingradit de Stat.

SURSA:http://www.avocatnet.ro