Avocatul Poporului

Titlul PRELIMINAR - DESPRE EFECTELE SI APLICAREA LEGILOR IN GENERE

Art. 1
Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva (C. civ. 1589; 1911; C. civ. fr. 2).
A se vedea cu privire la principiul retroactivitatii legii, art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei adoptata la 8 decembrie 1991.

Art. 2
(Abrogat prin art. 183 al Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarile raporturilor de drept international privat, publicat in Monitorul Oficial nr. 245/1 octombrie 1992)

Art. 3
Judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate.

Art. 4
Este oprit judecatorului de a se pronunta, in hotararile ce da, prin cale de dispozitii generale si reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse.

Art. 5
Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare*), la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.
____________
*) Acte juridice unilaterale.

Cartea I - DESPRE PERSOANE

Titlul I - DESPRE DREPTURILE CIVILE SI DESPRE NATURALIZARE

Capitolul 1 - Despre bucurarea de drepturile civile si despre naturalizare

Art. 6-16
(Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatii romane).

Capitolul 2 - Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calitatii de roman

Art. 17-20
(Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatii romane).

Titlul II - DESPRE ACTELE STARII CIVILE

Art. 21-86
(Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele starii civile).

Titlul III - DESPRE DOMICILIU

Art. 87-97
(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Titlul IV - DESPRE ABSENTI, ADICA CEI CARE LIPSESC DE LA LOCUL LOR

Capitolul 1 - Despre absenta prezumata

Art. 98-100
(Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).

Capitolul 2 - Despre declararea absentei

Art. 101-105
(Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).

Capitolul 3 - Despre efectele absentei

Art. 106-123
(Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).

Capitolul 4 - Despre privegherea copiilor minori ai tatalui care a disparut

Art. 124-126
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Titlul V - DESPRE CASATORIE

Capitolul 1 - Despre insusirile si conditiile necesare spre a se putea savarsi casatoria

Art. 127-133
(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954, pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 134
(Abrogat expres prin Decretul-Lege privind abrogarea unor acte normative nr. 9/1989, publicat in Monitorul Oficial nr. 9 din 31.XII.1989).

Art. 135-138
(Abrogate prin Legea din 15.III.1906).

Art. 139
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 140
(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

Art. 141
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 142
(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

Art. 143-150
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.

Capitolul 2 - Despre formalitatile relative la celebrarea casatoriei

Art. 151-152
(Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele starii civile).

Capitolul 3 - Despre opozitii la casatorie

Art. 153-161
(Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928).

Capitolul 4 - Despre cereri de nulitate a casatoriei

Art. 162-184
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 5 - Despre obligatiile ce izvorasc din casatorie

Art. 185-193
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.II.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 6 - Despre drepturile si datoriile respective ale sotilor

Art. 194-196
(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 197-208
(Abrogate prin Legea nr. 96 din 20.IV.1932 privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate).

Capitolul 7 - Despre desfacerea casatoriei

Art. 209
(Abrogat prin art. 49 al decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 8 - Despre a doua casatorie

Art. 210
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Titlul VI - DESPRE DESPARTENIE

Capitolul 1 - Despre cauzele desparteniei

Art. 211-213
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 214
(Abrogat implicit prin Legea nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila - drept urmare a abrogarii exprese a art. 254-276 din Codul civil - si abrogat expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 215
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 2 - Despre despartenie pentru cauza determinata

Art. 216-233
(Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).

Art. 234
(Abrogat prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 235-240
(Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).

Art. 241-242
(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 243-245
(Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).

Art. 246-248
(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 249-250
(Abrogate implicit prin Legea nr. 18 din 12.II.1948, pentru modificarea Codului de procedura civila - drept urmare a modificarii art. 613 Cod procedura civila - si abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 251-253
(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Capitolul 3 - Despre despartenia prin consimtamantul mutual

Art. 254-267
(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 268
(Abrogat implicit prin Legea din 29.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 269-270
(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 271-272
(Abrogate implicit prin Legea din 29.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Art. 273-276
(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Capitolul 4 - Despre efectele desparteniei

Art. 277
(Abrogat prin Legea nr. 249 din 4.VI.1945 pentru abrogarea art. 277 Cod civil).

Art. 278
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 279
(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

Art. 280-284
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 285
(Abrogat prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

Titlul VII - DESPRE PATERNITATE SI DESPRE FILIATIUNI

Capitolul 1 - Despre filiatiunea copiilor legitimi nascuti sau conceputi in casatorie

Art. 286-291
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 2 - Despre dovedirea filiatiunii copiilor legitimi

Art. 292-303
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 3 - Despre copiii naturali

Art. 304-308
(Abrogate prin art. 22 al Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).

Titlul VIII - DESPRE ADOPTIE

Art. 309-320
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 321-322
(Abrogate prin Legea din 15.III.1906).

Art. 323
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 privitor la punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Art. 324
(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

Titlul IX - DESPRE PUTEREA PARINTEASCA

Art. 325-341
(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Titlul X - DESPRE MINORITATE, DESPRE TUTELE SI DESPRE EMANCIPARE

Capitolul 1 - Despre minoritate

Art. 342
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 2 - Despre tutela

Art. 343-420
(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 3 - Despre emancipare

Art. 421-433
(Abrogate prin art. V al Decretului nr. 185 din 30.IV.1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare).

Titlul XI - DESPRE MAJORITATE, DESPRE INTERDICTIE SI DESPRE CONSILIUL JUDICIAR

Capitolul 1 - Despre majoritate

Art. 434
(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 2 - Despre interdictie

Art. 435-457
(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Capitolul 3 - Despre consiliile judiciare

Art. 458-460
(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

Cartea II - DESPRE BUNURI SI DESPRE OSEBITELE MODIFICARI ALE PROPRIETATII

Titlul I - DESPRE DISTINCTIUNEA BUNURILOR

Art. 461
Toate bunurile sunt mobile sau imobile.

Capitolul 1 - Despre imobile

Art. 462
Bunurile sunt imobile sau prin natura lor, sau prin destinatia lor, sau prin obiectul la care ele se aplica.

Art. 463
Fondurile de pamant si cladirile sunt imobile prin natura lor.

Art. 464
Morile de vant, sau de apa, asezate pe stalpi, sunt imobile prin natura lor.

Art. 465
Recoltele care inca se tin de radacini, si fructele de pe arbori, neculese, inca, sunt asemenea imobile.
Indata ce recoltele se vor taia si fructele se vor culege, sunt mobile.

Art. 466
Arborii ce se taie devin mobile.

Art. 467
Animalele ce proprietarul fondului da arendasului pentru cultura, sunt imobile pe cat timp li se pastreaza destinatia lor.

Art. 468
Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinatie.
Astfel sunt imobile prin destinatie, cand ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si exploatarea fondului:
- animalele afectate la cultura;
- instrumente aratoare;
- semintele date arendasilor sau colonilor partiari*);
- porumbii din porumbarie;
- lapinii**) tinuti pe langa casa;
- stupii cu roi;
- pestele din iaz (helesteie);
- teascurile, cladirile, alambicurile, cazile si vasele;
- instrumentele necesare pentru exploatarea fierariilor, fabricilor de hartie si altor uzine;
- paiele si gunoaiele.
Mai sunt imobile prin destinatie toate efectele mobiliare***) ce proprietarul a asezat catre fond in perpetuu.
_________________
*) Dijmasi.
**) Iepuri de casa.
***) Lucruri mobile.

Art. 469
Proprietarul se presupune ca a asezat catre fond in perpetuu efecte mobiliare*), cand acestea sunt intarite cu gips, var sau ciment, sau cand ele nu se pot scoate fara a se strica sau deteriora partea fondului catre care sunt asezate.
Oglinzile unui apartament se presupun asezate in perpetuu, cand parchetul pe care ele stau este una cu boaseria**) camerei.
Aceasta se aplica si la tablouri si alte ornamente.
Statuile sunt imobile cand ele sunt asezate inadins, chiar cand ele s-ar putea scoate fara fractura sau deteriorare.
___________________
*) Lucruri mobile.
**) Lemnaria care imbraca peretii interiori ai unei incaperi.

Art. 470
Urloaiele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de pamant, sau la vreo casa, sunt imobile si fac parte din proprietatile la care servesc.

Art. 471
Sunt imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil.

Capitolul 2 - Despre mobile

Art. 472
Bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii.

Art. 473
Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat acele care se misca de sine precum sunt animalele, precum si cele care nu se pot stramuta din loc decat prin o putere straina, precum sunt lucrurile neinsufletite.

Art. 474
Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au de obiect sume exigibile sau efecte mobiliare*), actiunile sau interesele in companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor companii consta in imobile.
Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai in privinta fiecarui din asociati si pe cat tine asociatia.
Sunt asemenea mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viata asupra statului sau asupra particularilor.
_______________
*) Lucruri mobile.

Capitolul 3 - Despre bunuri in raportul lor cu cei ce le poseda

Art. 475
Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificarile stabilite de legi.
Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele.
____________
1. A se vedea art. 135 din Constitutia Romaniei
2. A se vedea, de asemenea:
- Legea nr. 15 din 8 august 1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990 (art. 5, 20, 25-32, 53);
- Legea nr. 18 din 19 februarie 1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991 - Legea fondului funciar (art. 4 si 5);
- Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991 (art. 10-20);
- Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996;
- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 35);
- Codul aerian - Decretul nr. 516, Buletinul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificarile ulterioare (art. 9 alin. 3 si 4);
- Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe publica in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996;
- Legea nr. 17 din 2 aprilie 1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor publicata in Monitorul Oficial nr. 74 din 11 aprilie 1996;

Art. 476
Drumurile mari, drumurile mici si ulitele care sunt in sarcina statului, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele si indeobste toate partile din pamantul Romaniei, care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public.
___________
A se vedea:
- Art. 135 din Constitutia Romaniei;
- Legea nr. 18 din 19 februarie 1991, Legea fondului funciar, publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991 (art. 4 si 5).

Art. 477
Toate averile vacante si fara stapani, precum si ale persoanelor care mor fara mostenitori, sau ale caror mosteniri sunt lepadate, sunt ale domeniului public.
____________
A se vedea:
- Decretul nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stapan, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare - Buletinul Oficial nr. 81 din 27 iulie 1951 (art. 1 lit. d) si Instructiunile Ministerului Finantelor nr. 1529 din 2 aprilie 1963;
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 478
Portile, zidurile, santurile, intariturile pietelor de razboi si ale fortaretelor fac si ele parte din domeniul public.
Aceste lucruri reintra in comert cand nu mai servesc la uzul public.

Art. 479
Poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosinta, sau numai servitute.
________
1. Dreptul de folosinta prevazut de text se refera la uzufruct, uz, abitatie.
A se vedea si:
- Legea nr. 15/1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990
- Legea nr. 50 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, din 29 iulie 1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991, art. 10-20.
2. A se vedea si art. 135 alin. 5 din Constitutia Romaniei.

Titlul II - DESPRE PROPRIETATE

Art. 480
Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
__________
1. Potrivit art. 135 al Constitutiei Romaniei din anul 1991, proprietatea este publica sau privata (alin. 2).
Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate (alin. 5).
Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila (alin. 6).
2. Cu privire la regimul juridic al unor bunuri din domeniul public al statului prevazute in art. 135 din Constitutie, a se vedea si:
- Codul silvic - Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 - publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;
- Legea nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor - Buletinul Oficial nr. 42 din 24 aprilie 1972;
- Legea nr. 8/1974 a apelor - Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 13/1974 a drumurilor - Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul - Buletinul Oficial nr. 106 din 30 iulie 1974;
- Legea nr. 26/1976 privind economia vanatului si vanatoarea - Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976.
3. A se vedea, de asemenea Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue, Monitorul Oficial nr. 99 din 9 august 1990.

Art. 481
Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
_________
A se vedea art. 41 al Constitutiei Romaniei.

Art. 482
Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune.

Capitolul 1 - Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru

Art. 483
Fructele naturale sau industriale ale pamantului, fructele civile, sporul animalelor (prasila), se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune.

Art. 484
Fructele produse de vreun lucru nu se cuvin proprietarului, decat cu indatorire din parte-i de a plati semanaturile, araturile si munca pusa de altii.

Art. 485
Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-credinta; la cazul contrariu, el este dator de a inapoia productele, impreuna cu lucrul, proprietarului care-l revendica.

Art. 486
Posesorul este de buna-credinta cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui viciuri nu-i sunt cunoscute.

Art. 487
El inceteaza de a fi cu buna-credinta din momentul cand aceste viciuri ii sunt cunoscute.

Capitolul 2 - Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si incorporate cu lucrul

Art. 488
Tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos.

Sectiunea I - Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile

Art. 489
Proprietatea pamantului cuprinde in sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui.
_______
Potrivit art. 135 alin. 4 al Constitutiei Romaniei din 1991, bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

Art. 490
Proprietarul poate face asupra pamantului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuviinta, afara de exceptiile statornicite la capul*) care trateaza despre servituti.
_________
*) Trimiterea se refera la titlul IV “Despre servituti”.

Art. 491
Proprietarul poate face sub fata pamantului toate constructiile si sapaturile ce gaseste de cuviinta, si trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce, afara de modificarile prescrise de legi si regulamente privitoare la mine, precum si de legile si regulamentele politienesti.
_______
1. A se vedea nota de la art. 489.
2. Termenii “legile si regulamentele politienesti” trebuie intelesi in sensul de reglementarile administrative in materie.

Art. 492
Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra.

Art. 493
Proprietarul pamantului care a facut constructii, plantatii si lucrari cu materiale straine, este dator sa plateasca valoarea materialelor. El mai poate fi osandit, dupa imprejurari, pentru o asemenea urmare si la plata de daune-interese. Dar proprietarul materialelor n-are drept a le ridica.

Art. 494
Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice.
Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.
Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin afacerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.

Art. 495
Cresterile de pamant ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile fluviului si ale raurilor se numeste aluviune. Aluviunea este in folosul proprietarului riveran, cand e vorba de un fluviu sau rau navigabil, plutitor sau neplutitor, cu indatorire insa pentru proprietar de a lasa, pe pamantul sau, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor.
_______________
A se vedea si Legea nr. 8/1974 a apelor - Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare, precum si nota nr. 2 de la art. 480.

Art. 496
Tot ale proprietarului riveran sunt si pamanturile lasate de apele curgatoare, cand ele se retrag pe nesimtite de la unul din tarmuri si se indreapta catre celalalt tarm; proprietarul tarmului de unde apa s-a retras profita de aluviune, fara ca proprietarul tarmului opus sa poata reclama pamantul cel pierdut.
Acest drept nu are loc in privirea pamanturilor parasite de apa marii.
______________
A se vedea nota de la art. 495.

Art. 497
Aluviunea nu are loc in privirea lacurilor, helesteielor si a iazurilor; proprietarul lor conserva totdeauna pamantul acoperit de apa, cand ea este la inaltimea scurgerii helesteului, iazului, chiar daca catimea apei ar scadea in urma; si viceversa, proprietarul iazului nu castiga nici un drept asupra pamantului riveran ce se acopera de apa iazului cand urmeaza varsaturi extraordinare.
________________
A se vedea art. 135 alin. 4 al Constitutiei Romaniei, precum si nota de la art. 495.

Art. 498
Daca un fluviu sau rau, navigabil sau nu, rupe deodata o parte mare, si care se poate recunoaste, de pamant, si o lipeste la pamantul unui alt proprietar, acea parte ramane a cui a fost pamantul de la care s-a rupt; insa daca se va reclama in termen de un an.

Art. 499
Insulele si prundurile, care se formeaza in albia fluviilor si a raurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescriptie.
________________
A se vedea nota de la art. 495.

Art. 500
Insulele si prundurile, care se formeaza in raurile nenavigabile si neplutitoare, sunt ale proprietarului tarmului pe care ele s-au format; daca insula formata trece peste jumatatea raului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el, pornind de la jumatatea raului.
________________
A se vedea nota de la art. 495.

Art. 501
Daca un rau sau un fluviu, formandu-si un brat nou, taie si inconjoara pamantul unui proprietar riveran si face prin acest chip o insula, proprietarul nu pierde pamantul ce s-a transformat in insula, chiar daca el s-a facut de un fluviu sau de un rau navigabil sau plutitor.
_________________
A se vedea nota de la art. 495.

Art. 502
Daca un fluviu sau un rau isi face un nou curs parasind vechea sa albie, aceasta albie se imparte intre proprietarii marginari.
__________________
A se vedea nota de la art. 495.

Art. 503
Orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru se fac ale noastre, pe cat timp raman la noi, afara numai daca asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii.

Sectiunea II - Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile miscatoare

Art. 504
Daca doua lucruri a doi deosebiti stapani s-au unit impreuna incat amandoua formeaza un singur tot, dar se pot desparti si conserva fiecare in parte dupa despartire, atunci totul format este al proprietarului lucrului care constituie partea principala, ramanand el dator a plati celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu principalul.

Art. 505
Este principal acela din doua lucruri, pentru uzul sau pentru ornamentul, pentru completarea carui a servit unirea celuilalt lucru.

Art. 506
Cand insa lucrul unit este mult mai de pret decat lucrul principal, si cand el s-a unit fara stirea proprietarului, acesta poate cere despartirea si restituirea lucrului unit, chiar daca ar rezulta din despartire oarecare vatamare lucrului catre care el a fost unit.

Art. 507
Daca din cele doua lucruri unite pentru a forma un singur tot, nici unul nu poate fi privit ca accesoriu al celuilalt, atunci acela este considerat ca principal care va fi mai mare in valoare. Daca valoarea ambelor lucruri ar fi mai tot aceeasi, atunci lucrul cel mai mare in volum va fi considerat ca principal.

Art. 508
Daca un mester sau altcineva a intrebuintat materia care nu era a sa si a facut un lucru nou, atunci proprietarul materiei intrebuintate are dreptul de a reclama lucrul format din ea, platind pretul muncii, atat cand acel obiect ar putea cat si cand el n-ar putea reveni in starea primitiva.

Art. 509
Daca insa manopera ar fi atat de importanta incat ar intrece cu mult valoarea materiei intrebuintate, atunci munca lucratorului va fi considerata ca parte principala si lucratorul va avea dreptul de a retine lucrul format, platind proprietarului pretul materiei.

Art. 510
Cand cineva a intrebuintat in parte materia care era a sa, si in parte materia straina, pentru a forma un lucru nou, fara ca nici o parte din materie sa-si fi pierdut cu totul fiinta, si daca acele materii nu se mai pot desparti fara vatamare sau paguba, atunci lucrul format se cuvine ambilor proprietari, celui dintai in proportie cu materia ce era a sa, si celuilalt in proportie cu materia sa si cu pretul muncii sale.

Art. 511
Cand un lucru s-a format din amestecarea mai multor materii cu diferiti stapani din care nici una nu poate fi considerata ca materie principala, atunci proprietarul, in nestiinta caruia a urmat amestecarea, poate cere desfacerea lor, daca ea este cu putinta a se desface.
Daca materiile amestecate nu se mai pot desparti fara vatamare sau paguba, atunci lucrul format se cuvine tuturor stapanilor, fiecarui insa in proportie cu catimea, calitatea si valoarea materiilor lui, intrebuintate la facerea acelui lucru.

Art. 512
Daca materia unui din proprietari ar covirsi pe cealalta materie prin valoare si cantitate, atunci proprietarul materiei mai cu pret va putea cere lucrul format prin amestecare, platind insa celuilalt proprietar pretul materiei sale.

Art. 513
Cand lucrul format ramane comun intre proprietarii materiilor din care s-a format, atunci lucrul se va vinde prin licitatie si pretul se va imparti.

Art. 514
In toate cazurile in care proprietarul materiei intrebuintate fara stirea lui la formarea unui lucru nou este in drept de a reclama lucrul format, el are si voia de a cere in loc de lucrul format o materie de aceeasi natura, catime, greutate, marime si calitate, sau valoarea aceleiasi materii.

Art. 515
Vericari*) vor fi intrebuintat materii straine, fara stirea proprietarului lor, vor putea dupa imprejurari fi osanditi si la plata de daune-interese, si aceasta fara prejudiciul urmarilor prin canal extraordinar**).
_________________
*) “Vericari”, forma arhaica pentru “oricare”.
**) Actiune penala.

Art. 516
Principiile regulilor de mai sus vor servi judecatorilor si in deciziunea cazurilor analoge cu cele precedente.

Titlul III - DESPRE UZUFRUCT, DESPRE UZ SI DESPRE ABITATIUNE

Capitolul 1 - Despre uzufruct

Art. 517
Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta.
Vezi art. 49-50 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Art. 518
Uzufructul se stabileste prin lege sau prin vointa omului.
________
Prin abrogarea art. 285, 338, 684 si 1242 din Codul civil, au fost desfiintate drepturile de uzufruct legal statornicite de Codul civil, si anume dreptul de uzufruct legal al parintilor asupra bunurilor copiilor, dreptul sotului asupra bunurilor dotale si dreptul vaduvei fara avere la mostenirea barbatului ei.

Art. 519
Uzufructul se poate stabili sau pur, sau cu termen, sau cu conditie.

Art. 520
Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile.

Sectiunea I - Despre drepturile uzufructuarului

Art. 521
Uzufructuarul are drept de a se bucura de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct, fie naturale, fie industriale, fie civile.

Art. 522
Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine; productia si prasila (sporul animalelor) sunt asemenea fructe naturale. Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultura.

Art. 523
Fructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor exigibile, venitul rentelor; arendele intra in clasa fructelor civile.

Art. 524
Fructele naturale si industriale, neculese in momentul cand se deschide dreptul de uzufruct, sunt ale uzufructuarului. Acelea ce se gasesc in aceeasi stare cand se sfarseste dreptul de uzufruct sunt ale proprietarului, fara de a putea pretinde unul de la altul despagubire pentru cheltuielile urmate pentru araturi si semanaturi. Drepturile colonului partiar*) ce vor fi existat la inceputul sau la finele uzufructului nu pot fi vatamate de dispozitia precedenta.
__________
*) Dijmas.

Art. 525
Fructele civile se socotesc dobandite zi cu zi, si se cuvin uzufructuarului, in proportie cu durata uzufructului sau. Aceasta regula se aplica la arenzi si la chiriile caselor si alte fructe civile.

Art. 526
Daca uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fara a le consuma, precum bani, grane, bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu indatorire de a le inapoia in aceeasi cantitate, calitate si valoare, sau pretul, la sfarsitul uzufructului.

Art. 527
Uzufructul unei rente pe viata da uzufructuarului, pe durata uzufructului sau, dreptul de a percepe veniturile, fara de a fi obligat la nici un fel de restituire.

Art. 528
Daca uzufructul cuprinde lucruri care, fara a se consuma indata, se strica dupa o vreme prin intrebuintarea lor, precum rufele, mobilele casei, uzufructuarul are dreptul de a se sluji de dansele pentru intrebuintarea la care ele sunt destinate, si nu este obligat de a le inapoia la sfarsitul uzufructului decat in starea ce se vor afla, insa nestricate din dol sau culpa.

Art. 529
Daca uzufructul cuprinde paduri destinate de proprietarul lor la taieri periodice, uzufructuarul este dator a pastra ordinea si catimea taierii, in conformitate cu regulile stabilite de proprietar, sau cu uzul locului, fara a putea pretinde vreo despagubire nici uzufructuarul, nici mostenitorii sai, pentru partile lasate netaiate in timpul uzufructului sau.
Arborii care se pot scoate dintr-un seminariu de pomi*), fara degradarea acestuia nu vor face parte din uzufruct decat cu indatorire, pentru uzufructuar, de a se conforma obiceiului local in privirea inlocuirii lor.
________________
*) Pepiniere.

1. A se vedea art. 41 din Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar.
2. A se vedea si:
- Codul silvic - Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 - publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;
- Legea nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor - Buletinul Oficial nr. 42 din 24 aprilie 1972.

Art. 530
Uzufructuarul se mai bucura, conformandu-se cu epocile si uzul vechi al proprietarului, de partile de paduri inalte care au fost puse in taiere regulata, sau ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, sau se fac numai de o catime oarecare de arbori alesi pe toata suprafata domeniului.
_____________
A se vedea nota de la art. 529.

Art. 531
In toate celelalte cazuri, uzufructuarul nu se poate atinge de arbori inalti; va putea insa intrebuinta, spre a face reparatiile la care este obligat, arborii dezradacinati sau sfaramati din accidente; poate chiar taia pentru acest sfarsit arborii trebuinciosi, cu indatorire insa a constata in fiinta proprietarului aceasta trebuinta.

Art. 532
Uzufructuarul poate lua din paduri araci pentru vii, poate asemenea lua de pe pomi producte anuale sau periodice, insa toate acestea dupa obiceiul locului si al proprietarului.
_________
A se vedea nota de la art. 529.

Art. 533
Pomii roditori care se usuca si chiar acei ce sunt dezradacinati sau daramati din accidente se cuvin uzufructuarului, cu indatorire de a-i inlocui prin altii.

Art. 534
Uzufructuarul se poate bucura el insusi, sau inchiria altuia, sau ceda exercitiul dreptului sau. De va inchiria, urmeaza a se conforma pentru epocile cand se preinnoiesc contractele si pentru durata lor, regulile intocmite pentru barbat, in privinta averii femeii sale la titlul Despre contractul de casatorie.
__________
1. Dispozitiile din titlu “Despre contractul de casatorie”, la care se refera art. 534, sunt art. 1268 si 1269 Cod civil, in prezent abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.
2. Cu privire la inchirierea suprafetelor de locuit a se vedea si Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi - Buletinul Oficial nr. 47 din 31 martie 1973, republicata in Buletinul Oficial nr. 122 din 31 decembrie 1980.

Art. 535
Uzufructuarul se foloseste de adaugirile facute prin aluviune la obiectul asupra caruia are uzufruct.

Art. 536
El se foloseste de drepturile de servitute si in genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se foloseste intocmai ca insusi proprietarul.

Art. 537
Uzufructuarul se foloseste asemenea intocmai ca proprietarul de minele, pietrariile si nisipurile ce sunt in exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct.
Daca insa se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fara o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fara a dobandi mai intai invoirea guvernului.
_______
Dispozitiile art. 537 nu mai sunt aplicabile intrucat, potrivit art. 135 din Constitutie, bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

Art. 538
Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor si pietrariilor nedeschise inca, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e inca inceputa nici asupra comorii care s-ar putea gasi in cursul uzufructului sau.

Art. 539
Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului.
Uzufructuarul nu poate, la incetarea uzufructului, cere vreo despagubire pentru imbunatatirile ce ar pretinde ca a facut, chiar cand print-insele ar fi sporit valoarea lucrului. El sau mostenitorii sai pot insa ridica oglinzi, tablouri si alte ornamente, pe care le-ar fi asezat, cu indatorire de a restabili localul in starea ce a fost mai inainte.

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10